Scularea III

Ineptiile capitalismului - lectia 1 Dragi consãteni, împreunã cu grupul "Orasul bicicletelor", ne-am eliberat imaginatia si ne-am închipuit cum ar fi arãtat comuna noastrã astãzi dacã nu ar fi fost devoratã de capitalism. Stafeta Zi însoritã de toamnã. In frumoasa camerã a pionierilor de la Scoala nr 175 din Bucuresti are loc o ceremonie deosebitã. Fatãîn fatã stau douã generatii de pionieri : cei care au pãsit în clasa a VIII-a si ...cei mici. Pionierii unui detasament care se bucurã de respectul si aprecierea întregii unitãti au hotãrît sã predea stafeta, buna lor traditie de elevi disciplinati, de pionieri harnici, celor din clasa a IV-a A, al cãror detasament este recunoscut la rîndul lui ca fruntas. -Acesta este drapelul detasamentului nostru. Sã-l purtati cu cinste. Iatã si albumul în care am înscris cele mai frumoase clipe ale vietii noastre pionieresti. Rãsfoiti-l. Veti gãsi oglindite în paginile lui evenimente pe care nu le vom uita niciodatã: excursiile noastre, focurile de tabãrã, adunãrile, tot ce am facut bun si folositor. -Noi, cei mici, v-am adus flori si daruri lucrate de mîinile noastre. Preluãm drapelul vostru, albumul cu amintiri si traditia detasamentului vostru. Dorim sã vã semãnãm si peste ani sa predãm altora traditia voastrãîmbogãtitã cu tot ceea ce vom înfãptui mai de pret. -Ramineti cu bine, ani dragi, ani ai pionieriei! Noi, cei mari, pãsim cãtre o nouã treaptã. Cu totii nãzuim sã purtãm carnetul rosu de utecist... Tenisi cu viatã scurtã "Dacã mai tinea citeva zile, împlineau trei sãptãmîni. Dar de ce s-or fi dezlipit asa de repede ?...Cã doar nu i-am încãltat decit la orele de educatie fizica si la vreo daua-trei "miute" în curtea scolii?..." (Ursan Dumitru, elev in clasa a VIII-a A, Scoala generala nr 82 din Bucuresti, se uitã amãrît si nedumerit la tenisii din picioare). Cazul lui Dumitru nefiind singurul (din nefericire), hotãrîm sa dezlegãm taina vietii foarte scurte pe care o au tenisii din productia internã. Tovarasul CONSTANTIN CODLESCU, director în Ministerul industriei usoare, ne-a informat cã tenisii romînesti care apar pe piata sint produsi în proportie de 2/3 la Combinatul chimic Jilava, iar restul la Uzinele chimice romane. Cei de la Jilava sint rezistenti dar costã cu 2-3 lei mai mult decit cei produsi la Uzinele chimice romîne care (e adevarat) sint mai slabi si se dezlipesc foarte usor. De ce sint fabricati totusi? Simplu: comertul îi solicitã fiind mai ieftini. Iatã un "rationament comercial" pe care, oricîta bunãvointã am avea, nu-l putem întelege si nici accepta. Cantonul 462 Fata mergea pe linga linia ferata, în drum spre statia Turdas. Pãsea domol, numarînd traversele in gind. Deodatã...s-a oprit in loc ingrijoratã: o sinã ruptã! Si tocmai venea un marfar dinspre Orastie. S-a întors in fugã la tatal ei, la canton. A dat alarma. Trenul a fost oprit la timp. Mica bãnãteancã are 14 ani. O cheamã Selejean Maria. Trandafirul [...] Departe, în fata transeelor noastre, învãluiti într-o ceatã liliachie se profilau muntii Mezesului, iar mai încoace, in vale, printre ulmi si frasini se pitula satul Feiurdeni. In dreapta, la compania a II-a sosise masa. Stiam asta dupã mirosul întepãtor de leustean, care plutea peste transee. La noi, la a III-a, chiar pe marginea transeei, înflorise un trandafir sãlbatic. Inflorise asa, peste noapte. Inflorise a doua oarã. In aer pluteau funigei, era liniste, iar noi fumam, spuneam glume, rîdeam. Dar stiam cu totii cã aceastã liniste nu va dura mult...[...] Fetita care mergea pe stradã