Scularea XX

SuperTuber MACEL



Intre 1970 si 1989 poporul roman isi imbogatea folclorul la categoria clasele I-IV cu un popular simulator al luptelor de gherila.

Scularea XIX

Co-ca (razboiul nevazut dintre comunism si capitalism) Martisor de la copywriterii romani Ei ne-ar invita la o cafea pe-nis-IP. Amigo este cafeaua-prieten, atit pentru cei drepti,cit si pentru cei (care stau) strimbi, atit pentru drepte, cit si pentru strimbe. De ce totusi se adreseaza cu precadere unei tinte feminine amatoare de scurturi (fast-coffees) a caror lungime, citam, "conteaza" ? Noi speram ca targetul feminin nu va fi atins citusi de putin de mediocritatea acestei masuri, si ca targetul masculin va spune ca "Omul este masura unei cafele perfecte, si nu lungimea unui pliculet de-an penis-ulea". Scularea prin UE, cu pilde: INDISCRIMINARI - lectia 5 Orasul industrial Numarul trecut a fost consacrat reviziei furnalului. Ce se intimpla insa dupa ce omul nostru simplu iese de la munca si decide sa mearga sa se relaxeze ? Miine revenim cu un interviu despre omul care dupa ce isi face treaba smerit si anonim, isi recapata din plin identiatea in spatiul nostru public. Mici romani Inauguram o noua rubrica : MICI ROMANI. Astazi incepem cu ce ne doare pe noi mai mult : mincarea.

Scularea XVIII

Co-ca (razboiul nevazut dintre comunismul si capitalism)

Romanul s-a nascut copywriter cu doua miini stingi





Cum te poti adresa unui posesor de jeep cu jenti de 300m cu o foaie de hirtieA4 (210 x 297mm) numai buna de calcat in picioare ?Naiv, prea naiv...Eu prefer sloganul "Nu parcati aici.Pericol de pana!"


Scularea prin UE, cu pilde: INDISCRIMINARI - lectia 4




Iarna a fost ca vara

Iarna incepuse sa fie ca vara, altfel nu-mi explicam politica din ultima vreme. Sa speram ca vremea se va inrautati urit de tot, ca sa fie totul normal : deja mi-e dor de parapetii de zapada plina de noroi de pe marginea bulevardelor, de gipurile care ma stropesc in apropierea intilnirilor profesionale, de noroiul care urca pe spate pina la fularul innodat dupa moda spinzuratorii.




Orasul industrial

Traim intr-un oras greu. Sintem inconjurati la greu de greutati. Se cuvine, asadar, un mic inventar:
Vom defini, pentru inceput, furnalul - intr-o mie de cuvinte. Dar cum 1000 cuv = 1 imagine, rezulta:



Pentru a se putea scoate fierul, minereul de fier este prelucrat in furnale.


Studiu de caz penal

Am incercat o abordare serioasa a monumentului care trebuia sa fie oricum, numai haios nu. Estetica lui trebuia sa fie inaltatoare, nu sa dea detenta unei gogosi. Si totusi cind vom avea monumente adevarate ?

Raspuns: Cind ne vom gindi mai putin la mincare. Noi vedem gogosi, chiftele, cartofi, mititei.



Bibliografia folosita, se pare, de autorul acestei triste figuri:

1. Feeder.ro ( hranitorul, in traducere - raminem tot in bucatarie - acesta este un premiu al brutarilor de prin Germania )



2.Concurs de ceramice pentru micul dejun, deci tot in bucatarie :

http://www.designboom.com/contest/view.php?contest_pk=16&item_pk=10028&p=1

Scularea XVII

Ineptiile capitalismului >> Co-ca

Incepind de astazi, rubrica noastra se va numi Co-ca (comunism vs capitalism), in care veti lua parte la razboiul nevazut dintre cele 2 nenorociri in care sintem cu fundul in amindoua in acelasi timp. Comunismul investea in industrie grea la greu, in edificii dainuind peste veacuri, indarimabile. Capitalismul investeste in industrie foarte usoara. Nu are efecte secundare si nu lasa urme. Totusi nu este indicata folosirea fara consultarea in prealabil a bunului-simt (vezi Scularea nr 6)





Scularea prin UE, cu pilde: INDISCRIMINARI - lectia 3

Cel mai de pret lucru din lume

Patron si angajat

Mi-am facut firma.
Sint, deci, patron.
Aveam nevoie de un angajat.

Numai ca nu am dat anunt, pe criterii de competenta, ci m-am angajat pe mine, pentru ca ma stiam.
Mi-am zis ca, pentru inceput, imi voi da un salariu mic, dar mi-am promis ca perspectivele vor fi mai bune, si si atunci voi primi mai mult.

Ca patron, sunt totusi nemultumit de angajat - lucrez putin, cu randament mic, si de multe ori prost.
Ca angajat nu sunt multumit de salariu, de ceea ce mi se da de lucru, de relevanta profesionala si morala a proiectelor...

Asa ca am decis - ca patron- sa angajez pe altcineva mai motivat si mai dispus sa lucreze.
Iar ca angajat, am decis sa-mi dau demisia, ca sa imi gasesc un servici mai bine platit si cu lucruri mai interesante de facut.

Scularea XVI

Ineptiile capitalismului mic Mi-am facut firma. Sint, deci, patron. Aveam nevoie de un angajat. Numai ca nu am dat anunt, pe criterii de competenta, ci m-am angajat pe mine, pentru ca ma stiam. Mi-am zis ca, pentru inceput, imi voi da un salariu mic, dar mi-am promis ca perspectivele vor fi mai bune, si si atunci voi primi mai mult. Ca patron, sunt totusi nemultumit de angajat - lucrez putin, cu randament mic, si de multe ori prost. Ca angajat nu sunt multumit de salariu, de ceea ce mi se da de lucru, de relevanta profesionala si morala a proiectelor... Asa ca am decis - ca patron- sa angajez pe altcineva mai motivat si mai dispus sa lucreze. Iar ca angajat, am decis sa-mi dau demisia, ca sa imi gasesc un servici mai bine platit si cu lucruri mai interesante de facut. Scularea prin UE, cu pilde: INDISCRIMINARI - lectia 2 Sfat practic : incercati sa evitati treaba romaneasca "vreau sa traiesc, nu sa gindesc". S-ar putea sa nu intelegeti nimic. Bishnita spirituala Daca tot ii incadram pe unii la "boierii mintii", de ce sa nu ii incadram si pe altii la "bisnitari spirituali" ? Noua, romanilor, ne place sa facem ghesefturi, afaceri bune, sa dam mai putin pe chestii "imprumutate" sau furate...Ce-i in mina nu-i minciuna, nu-i asa ? Noua ne plac atit de mult bisnitarii, ca "cumparam" de la ei totul, de la mincare pina la spirit. Ne plac pentru ca nu sint mai destepti ca noi. Ne plac pentru ca ne putem tocmi cu ei, pe limba "noastra". Sunt ca noi, sint ai nostri, sintem noi. Avem totusi o problema - bisnitarii nu produc materia pe care o vind ; ei o iau sau o fura de undeva, "de la mama ei", si o vind in alta parte, in vederea obtinerii unui cistig. Sintem o gramada de bisnitari. Aproape niciunul dintre noi nu produce, nimic. Deocamdata asteptam sa facem afaceri bune, sa traim din chestii furate, care ni se dau mai "ieftin": "ne facem cultura" la TV, mincam la fast-food, iesim la plimbare in Mall, facem sport jucindu-ne la calculator, avem citeva convingeri, dar solide, gindim liber si traim ocupat. Dar despre toate acestea, si in deceniul viitor... Ceasca a facut 90 de ani Saptamina trecuta a fost o reculegere pentru cel ce a primit cele mai multe limbi romanesti in fund si care este printre noi inca, daca nu fizic, macar prin cutia Pandorei ce ne-a lasat-o. Daca nu stiti cum suna o limba in fund, e momentul...

Scularea XV

Ineptiile capitalismului sunt depasite "Ineptiile capitalismului" vor sa va arate ca si capitalismul trebuie facut cu capul si su miinile ca sa mearga cum trebuie. Rationamentele acestor ineptii au fost si sint, de obicei, pentru o minte lejera, simple... Am primit insa un exemplu de ineptie facuta exact pe dos: cu curul si cu picioarele...Trebuie sa recunosc ca sintem un popor de cretini mai degraba decit de comunisti... Scularea prin UE, cu pilde: INDISCRIMINARI - lectia 1 Dragi tarani, Am trecut in revista dusmanii gradinii de legume si buruienile din culturi. Plecam de la tara, dar raminem deocamdata intre voi. Preventiv, pina cind ne veti face de cacat, va introducem in UE, care nu prea e ca la voi acasa. Poate ati auzit si voi ca, de exemplu, ea nu accepta sa omoriti porcul prin injunghiere, pentru ca ati putea fi trimisi in instanta sub acuzatia de omor cu premeditare. Nu va pot raspunde acestui gen de dilema fina, asa ca ne vom ocupa de alte cazuri pentru care ati putea fi trimisi in instanta (adica spre puscarie, tribunal, pe-acolo). Ne vom ocupa la inceput de ceea ce la UE se numeste discriminare. (La noi inseamna altceva, vorba unui politist bucurestean :"Nu te-a injurat, nu te-a facut tigan, deci nu te-a discriminat!") Sfaturi practice: incercati sa nu fiti nici barbati, nici femei. Daca totusi v-o ia pe dinainte, spuneti ca sinteti si voi europeni,ca bulgarii, pronuntind "Uii arr from Balgheria". Omul cunoaste si foloseste natura - partea III (penultima) O mare importanta pentru viata omului a avut-o cunoasterea focului. Copacii care se arpindeau din cauza trasnetului au putut servi la inceput ca sursa de foc pentru oameni. Ei au pastrat apoi focul si l-au folosit din ce in ce mai mult. Mai tirziu, omul a invatat sa produca focul prin ciocnirea a doua pietre (cremene) care produc scintei. Focul a fost folosit la prepararea hranei, in apararea fata ade animalele salbatice, precum si de frig. Astfel, omul a putut sa traiasca in toate regiunile pamintului. Fone(II) Crezul Motto : "Odata cu intrarea Romaniei si Bulgariei in UE, numarul taranilor s-a dublat." (Mircea Dinescu) Problema: Sa se afle in cit timp Romania va ajunge UE, stiind ca distanta intre ele este de 100 ani, Romania se ridica spre UE cu viteza v1, iar UE se ridica cu viteza v2= 5 x v1. Solutii: 1. Crezul "Scularii" : noi mergem inspre est, de fapt, pentru ca UE fuge de noi prea repede inspre vest. Solutia banala este deci o intilnire in Indo-China, prin 2060-2070. 2. Crezul Brucan, sau solutia "hatteria" , va fi infirmata in 2009, cind UE ne va darui pe cei 7 milioane taranoi returnabili marca "Fugit din Romania". 3. Crezul prostului, sau "a trage la UE" : asteptarea ca cineva sa traga UE linga noi, ca in reclama de la TV...

Scularea XIV

Life is short. Work more! Operatie de schimbare de stat - aproape reusita Scularea prin UE, cu pilde: Palamida (ultima lectie de la tara) In lanurile de cereale poate creste si o buruiana numita palamida(fig 31). Radacina palamidei patrunde adinc in pamint. Tulpina are ramuri numeroase, cu frunze late, cerzi-albicioase si crestate. Pe margini au numerosi spini. In virful ramurilor cresc bobocii de floare inveliti in solzisori. Florile au culoare liliachie. Semintele sint insotite de un puf si astfel pot fi usor raspindite in vint. In afara acestor plante daunatoare, agricultorul mai are de luptat cu inca alte buruieni. Mai amintim: pirul, traista-ciobanului, papadia, rapita salbatica, albastrelele, volbura si altele. Tema: Nu aveti nimic de gindit. Bucurati-va... Incepind cu numarul viitor vom pildui de la orasul industrializat. Omul cunoaste si foloseste natura - partea II Spre deosebire de toate animalele, omul are multe insusiri proprii numai lui. Prin munca, gindire si vorbire, omul se deosebeste de taote celelalte vietuitoare. Inca din timpurile indepartate omul a facut asupra naturii inconjuratoare. La inceput a cunoscut-o mai putin si se temea de fortele ei. Mai tirziu, pe masura ce gindirea lui s-a dezvoltat si a reusit sa-si faca unelte, a cunoscut-o mai bine si a inceput s-o stapineasca (fig. 60). Voda (I)

Scularea XIII

Anul care acum trece a fost un fluviu de izbinzi! (nu ale noastre, mereu ale altora). Un an de foame, de tzepe, de diplome speciale de 2 lei, de cirnati si fornetti cu cirnati, si, fara indoiala, de multa munca la inaltime pe macarale, in combinate. Ne vedem la anul, cu la fel de multa munca, cel putin 25.000 de zile! Tudor, Radu si Bogdan isi cer scuze Boierii fac apel intotdeauna la intelegerea saracimii, in timp ce se pisa pe ea. Inima tarii - inainte si dupa "In zilele noastre (era Nicu) orasul Bucuresti si-a schimbat infatisarea, devenind un oras modern. In locul vechilor mahalale s-au construit cartiere intregi cu blocuri noi, cu magazine, cinematografe, scoli, policlinici, spitale, parcuri. Astfel, cartierele Berceni, Drumul Taberei, Titan, Floreasca, Colentina, Militari, Giulesti, Pajura, Pantelimon s.a. sint ele insele cit niste orasele moderne, care se intrec in frumusete." Si acum ce avem ? Centrul a devenit in aceasta era post-Nicu un fel de "spatele-blocului". Tot inainte, bucureeni! Spre automobilul cu numarul 2.000.000! Scularea prin UE, cu pilde: Neghina Uneori, in lanurile de griu poate fi ovbservata si neghina (Fig 3). Ea creste mai inalta decit paiul griului. Are tulpina aspra, cu frunzele ca o lance, asezate cite doua la fiecare nod. Floarea este rosie-violacee. Semintele de neghina sint mici si negre, Daca din faina de griu este si neghina macinata, piinea nu mai este de calitate. Tema : Neghina si nationalitatile conlocuitoare. Asemanari si deosebiri. Omul cunoaste si foloseste natura - partea I Omul face parte din natura. Ca orice vietuitoare, el se naste, se hraneste, creste, se inmulteste si moare. Omul se hraneste atit cu produse vegetale cit si cu produse animale. El intrebuinteaza pentru hrana: cereale, legume, fructe, carne, lapte, oua, brinza, etc. In alimentatie omul foloseste si apa, sare, etc. Toate acestea el le ia din natura. Stefan luptat si biruit. Stefan Mare a fost domnitorul Moldovei. El si ostasii lui luptat cu turcii la Vaslui. Desi avea oaste mai putin numeroasa, biruit. Eu adesea cartea de istorie si o citesc pentru cunoaste faptele de vitejie. Multi poeti cintat la versuri. Poporul numit Stefen Mare pentru ca era bun, drept si viteaz.