Scularea XII

Atentie! Europa nu trece CTC+! Tovarasi! Oameni! ROMANI! Feriti-va de Europa! Am fost noi acolo si am incercat pe pielea noastra ce inseamna piata din Europa! Desigur, preturile "europenilor" sint mai competitive, dar nu credeti in ce auziti pretutindeni! De cind s-au deschis granitele, multi au fost si s-au intors cu mirajul capitalist : "Se gasesc de toate acolo! La magazinul central-universal Unirea era 700, iar in Europa era 100". Ca sa nu mai trebuiasca sa va puneti viata in pericol, am fost noi pentru dumneavoastra in Europa, cea de pe buzele tuturor in perioada aceasta. Foarte multi "europeni", tovarasi! O gramada de nationalitati conlocuitoare, o puzderie de asiatici, toti laolalta cu licarirea nalucii capitalului in ochi... Am cumparat sampoane si deodorante capitaliste , mai ieftine decit "Urzica" noastra si decit "Farmec"-ul nostru...aproape ne-au convins...mirajul a fost scurt - la un control tehnic mai de calitate am obesrvat compozitia din toate ambalajele cu fata capitalista : apa cu detergent. Deci, tovarasi! Atentie, capitalismul este frumos la ambalaj, ca sa va scoata agoniseala din buzunar...controlati tehnic mai de calitate, pentru ca doar ce e inauntru conteaza... Avanpremiera aurelolelor de foc - integral! Scularea prin UE, cu pilde: Dusmanul gradinii de legume Un alt daunator, de data aceasta al gradinii de legume, este coropisnita (fig. 2). Tema: Decrieti citeva mari coropisnite de la noi care depun in paminturi. Fig.2 : Coropisnita in cautarea hranei. Observati si ouale depuse in pamint. Ne angajam

Avanpremiera aureolelor de foc

Galati, 8 decembrie 1967.

Ne aflam la o inaltime de peste 70 de metri. Cota furnalului de 1700 m.c. domina intregul Combinat Siderurgic de la Galati. Se vad clar hala albastra a laminorului, hala otelariei, fabricile de betoane, cimpul de aproape o mie de hectare rascolit pina la adinci straturi geologice. Batalia pentru otel galatean se remarca printr-o uluitoare concentrare de energii. Se lucreaza fara ragaz in subteran, la suprafata basculantele alearga pline cu betoane pe arterele aglomerate spre punctele vitale, de lucru, iar in vazduh macaragii tin tovarasie acestui zumzet continuu, de santier solicitat si suprasolicitat. Astfel se naste aici, pe umerii puternici ai platoului dintre baltile Catusa si Malina, cea de a treia - si cea mai puternica - cetate de otel a Romaniei.
Aici, la furnal, ne aflam in pragul aureolelor de foc. Curind, curind - e vorba de zile - vor incepe probele tehnologice si, apoi, se vor elabora primele cantitati de fonta. Se lucreaza intens pentru a grabi clipa sarjelor fierbinti. Colosul de beton si metal isi cere, pretentios, drepturile sale. Discutam cu inginerul sef al santierului nr. 61, Alexandru Sorescu.
(Inginerul are ochii obositi, e tras in toate partile de nenumaratele sale indatoriri). -Ne apropiem de sfirsit ... Inginerul mai cuprinde o data cu privirea furnalul: -Da. Sintem in avanpremiera. Sus, la vreo 60 de metri, cineva sudeaza. Un retus oarecare. Flama albastra si dureroasa a sudurii electrice seamana cu flacara unui artificiu urias, aprins intr-un brad fabulos, de An Nou.
-Am dori sa ne evocati citeva momente ale acestui nou si mare obiectiv al combinatului. Inginerul Sorescu rememoreaza, fara graba, clipe de mare intensitate traite aici, la cel mai voinic furnal din Romania.
-A fost mai intii batalia pentru fundatie. Ne-au trebuit 28 de zile ca sa o cistigam. 28 de zile de turnari continui, in trei schimburi. S-a vegheat clipa de clipa. Cineva trebuia sa fie permanant la datorie. Asa cum va fi si la furnal, cind va incepe sa gilgie fierbinte, metalul.
-Apoi ?
-Apoi centrala suflanta, pe care am turnat-o in 7 luni fata de 36 cit se stabilise in proiect..
(Aici, 12 stilpi din beton prefabricat, de cite 36000 kg fiecare, inalti de 24 metri, au fost montati in timpul record de numai 3 zile!).
Inginerul Sorescu continua sa rememoreze. Are un carnet in care a tinut sa consemneze cu exactitate fiecare episod.Dar, parca poti sa asterni totul pe hirtie?
Toamna trecuta se trecuse la montatul primelor elemente, la blindajul furnalului. La un moment dat, bratul macaralei nu mai putea ridica materialele la inaltimea ceruta. Era nevoie de o alta, care sa urce pina la 80 metri. Batea un vint cumplit.
Dantelaria de metal a noii macarale trosnea din incheieturi. Montorii lui Crisu Stevie - suspendati intre cer si pamint - au indeplinit cu eroism aceasta misiune. Lucrul final a continuat nestingherit. Unde sint acesti montori acum ? La cel de-al doilea furnal, care se inalta nu departe.
De la inginerul sef coordonator Rudolf Mann aflam citeva din virtutiile tehnice ale primului furnal romanesc de 1700 m.c.:
-Productia anuala va fi de 1 095 000 tone fonta. Asta ar venim in medie, 3 000 tone fonta lichida, zilnic.
Asadar, in fluviul de mari izbinzi ale patriei, primul furnal de la Galati va da, incepind cu 1968, milionul sau de vitalitate. Acum, lucrurile par simple, la indemina oricui. Dar pina aici ?
Pina la aceasta clipa au fost necesare sapaturi care au dizlocat un milion si o suta de mii de metri cubi de pamint. (Adica un cub urias, cu latura de peste 1 kilometru.)
A fost nevoie de turnarea a 120 000 de metri cubi de betoane, adica exact cit ar fi fost necesar unui bloc turn de 365 de etaje, cu 3200 apartamente.
A fost nevoie de o uriasa sinteza a gindirii si fortei fizice umane, de o daruire fara precedent, care a dus la nasterea acestei impliniri socialiste.
***

Scularea XI

Ineptiile capitalismului - Belsugul revarsat peste vitrine ...Sub coviltirul cerului, trosnind de caldura verii, se coc roadele pamintului. Soarele, coborit in sacii de aur, miine va fi piine... Toaleta foarte publica-drept personal la replica Si totusi, cetateni, este venerabil faptul ca acum puteti schimba rusinea statului cu spatele sau cu vinele, pe onoarea unui stat civilizat la toaleta foarte publica. Scularea prin UE, cu pilde: Numai animalele mai lucreaza Muncitorul european se bucura ca venim si noi in ei. El este o rasa superioara, si ne va pune pe noi, animalelor, sa prestam in ograda lui. Acest model european in munca il avem si noi, dar noi nu suntem atit de abrutizati de capitalism ca dinsul. Noi nu punem decit animalele la munca. Si totusi unde au plecat dinsii dupa ce au pus-o pe vaca aia la facut trotuarul ? Rideti, pionieri! A fi roman, in imagini...