Scularea XII

Atentie! Europa nu trece CTC+! Tovarasi! Oameni! ROMANI! Feriti-va de Europa! Am fost noi acolo si am incercat pe pielea noastra ce inseamna piata din Europa! Desigur, preturile "europenilor" sint mai competitive, dar nu credeti in ce auziti pretutindeni! De cind s-au deschis granitele, multi au fost si s-au intors cu mirajul capitalist : "Se gasesc de toate acolo! La magazinul central-universal Unirea era 700, iar in Europa era 100". Ca sa nu mai trebuiasca sa va puneti viata in pericol, am fost noi pentru dumneavoastra in Europa, cea de pe buzele tuturor in perioada aceasta. Foarte multi "europeni", tovarasi! O gramada de nationalitati conlocuitoare, o puzderie de asiatici, toti laolalta cu licarirea nalucii capitalului in ochi... Am cumparat sampoane si deodorante capitaliste , mai ieftine decit "Urzica" noastra si decit "Farmec"-ul nostru...aproape ne-au convins...mirajul a fost scurt - la un control tehnic mai de calitate am obesrvat compozitia din toate ambalajele cu fata capitalista : apa cu detergent. Deci, tovarasi! Atentie, capitalismul este frumos la ambalaj, ca sa va scoata agoniseala din buzunar...controlati tehnic mai de calitate, pentru ca doar ce e inauntru conteaza... Avanpremiera aurelolelor de foc - integral! Scularea prin UE, cu pilde: Dusmanul gradinii de legume Un alt daunator, de data aceasta al gradinii de legume, este coropisnita (fig. 2). Tema: Decrieti citeva mari coropisnite de la noi care depun in paminturi. Fig.2 : Coropisnita in cautarea hranei. Observati si ouale depuse in pamint. Ne angajam

Avanpremiera aureolelor de foc

Galati, 8 decembrie 1967.

Ne aflam la o inaltime de peste 70 de metri. Cota furnalului de 1700 m.c. domina intregul Combinat Siderurgic de la Galati. Se vad clar hala albastra a laminorului, hala otelariei, fabricile de betoane, cimpul de aproape o mie de hectare rascolit pina la adinci straturi geologice. Batalia pentru otel galatean se remarca printr-o uluitoare concentrare de energii. Se lucreaza fara ragaz in subteran, la suprafata basculantele alearga pline cu betoane pe arterele aglomerate spre punctele vitale, de lucru, iar in vazduh macaragii tin tovarasie acestui zumzet continuu, de santier solicitat si suprasolicitat. Astfel se naste aici, pe umerii puternici ai platoului dintre baltile Catusa si Malina, cea de a treia - si cea mai puternica - cetate de otel a Romaniei.
Aici, la furnal, ne aflam in pragul aureolelor de foc. Curind, curind - e vorba de zile - vor incepe probele tehnologice si, apoi, se vor elabora primele cantitati de fonta. Se lucreaza intens pentru a grabi clipa sarjelor fierbinti. Colosul de beton si metal isi cere, pretentios, drepturile sale. Discutam cu inginerul sef al santierului nr. 61, Alexandru Sorescu.
(Inginerul are ochii obositi, e tras in toate partile de nenumaratele sale indatoriri). -Ne apropiem de sfirsit ... Inginerul mai cuprinde o data cu privirea furnalul: -Da. Sintem in avanpremiera. Sus, la vreo 60 de metri, cineva sudeaza. Un retus oarecare. Flama albastra si dureroasa a sudurii electrice seamana cu flacara unui artificiu urias, aprins intr-un brad fabulos, de An Nou.
-Am dori sa ne evocati citeva momente ale acestui nou si mare obiectiv al combinatului. Inginerul Sorescu rememoreaza, fara graba, clipe de mare intensitate traite aici, la cel mai voinic furnal din Romania.
-A fost mai intii batalia pentru fundatie. Ne-au trebuit 28 de zile ca sa o cistigam. 28 de zile de turnari continui, in trei schimburi. S-a vegheat clipa de clipa. Cineva trebuia sa fie permanant la datorie. Asa cum va fi si la furnal, cind va incepe sa gilgie fierbinte, metalul.
-Apoi ?
-Apoi centrala suflanta, pe care am turnat-o in 7 luni fata de 36 cit se stabilise in proiect..
(Aici, 12 stilpi din beton prefabricat, de cite 36000 kg fiecare, inalti de 24 metri, au fost montati in timpul record de numai 3 zile!).
Inginerul Sorescu continua sa rememoreze. Are un carnet in care a tinut sa consemneze cu exactitate fiecare episod.Dar, parca poti sa asterni totul pe hirtie?
Toamna trecuta se trecuse la montatul primelor elemente, la blindajul furnalului. La un moment dat, bratul macaralei nu mai putea ridica materialele la inaltimea ceruta. Era nevoie de o alta, care sa urce pina la 80 metri. Batea un vint cumplit.
Dantelaria de metal a noii macarale trosnea din incheieturi. Montorii lui Crisu Stevie - suspendati intre cer si pamint - au indeplinit cu eroism aceasta misiune. Lucrul final a continuat nestingherit. Unde sint acesti montori acum ? La cel de-al doilea furnal, care se inalta nu departe.
De la inginerul sef coordonator Rudolf Mann aflam citeva din virtutiile tehnice ale primului furnal romanesc de 1700 m.c.:
-Productia anuala va fi de 1 095 000 tone fonta. Asta ar venim in medie, 3 000 tone fonta lichida, zilnic.
Asadar, in fluviul de mari izbinzi ale patriei, primul furnal de la Galati va da, incepind cu 1968, milionul sau de vitalitate. Acum, lucrurile par simple, la indemina oricui. Dar pina aici ?
Pina la aceasta clipa au fost necesare sapaturi care au dizlocat un milion si o suta de mii de metri cubi de pamint. (Adica un cub urias, cu latura de peste 1 kilometru.)
A fost nevoie de turnarea a 120 000 de metri cubi de betoane, adica exact cit ar fi fost necesar unui bloc turn de 365 de etaje, cu 3200 apartamente.
A fost nevoie de o uriasa sinteza a gindirii si fortei fizice umane, de o daruire fara precedent, care a dus la nasterea acestei impliniri socialiste.
***

Scularea XI

Ineptiile capitalismului - Belsugul revarsat peste vitrine ...Sub coviltirul cerului, trosnind de caldura verii, se coc roadele pamintului. Soarele, coborit in sacii de aur, miine va fi piine... Toaleta foarte publica-drept personal la replica Si totusi, cetateni, este venerabil faptul ca acum puteti schimba rusinea statului cu spatele sau cu vinele, pe onoarea unui stat civilizat la toaleta foarte publica. Scularea prin UE, cu pilde: Numai animalele mai lucreaza Muncitorul european se bucura ca venim si noi in ei. El este o rasa superioara, si ne va pune pe noi, animalelor, sa prestam in ograda lui. Acest model european in munca il avem si noi, dar noi nu suntem atit de abrutizati de capitalism ca dinsul. Noi nu punem decit animalele la munca. Si totusi unde au plecat dinsii dupa ce au pus-o pe vaca aia la facut trotuarul ? Rideti, pionieri! A fi roman, in imagini...

Scularea X

Un nou gadget : W2S (Lectia 8)

Acum ai acoperire si la Ion LuCA CAragiale ! Savantii romani au lansat in spatiul public din apropierea liceului un nou gadget, W2S ( wc-to-space) !

Primele retele wc wireless din toata galaxia asta plina de cacat !
De ce asta ? pai reteaua uplodeaza inputul intr-o gaura neagra de la marginea urbanizata a cosmosului, acolo unde inca nu s-a asfaltat nimic, si tot drumuri de tara sint... numai acoperire de calitate trebuie sa fie, cu antenele pe un bloc de cel putin P+4, facut de vreun extraterestru grec parvenit peste noapte (exista noapte in Cosmos?). Sa speram, totusi, ca nu exista coruptie acolo...


Scularea prin UE, cu pilde

Dragi necuvintatoare, inauguram o noua rubrica : "Scularea prin UE, cu pilde". Intrucit nu am reusit sa sculam pe nimeni, am decis mai bine sa ne retragem la tara, sa abordam tema la sapa, la muncile ogorului... :


Buruienile din culturi

Buruienile sint plante salbatice, daunatoare culturilor. Radacinile lor patrund adinc in pamint. Buruienile iau din pamint o cantitate mare de apa si hrana, se dezvolta mai repede decit plantele cultivate si ajung sa le inabuse. Ele ocupa locul, folosesc lumina si hrana plantelor folositoare. Iata de ce omul ara terenurile, pliveste si praseste plantele. Altfel, recolta scade. Semintele buruienilor sint raspindite usor cu ajutorul vintului si al mai, animalelor.
Cercetatorii au obtinut unele substante care, imprastiate pe teren, distrug mai multe dintre buruieni.

Fig 1 : Distrugerea buruienilor cu substante imprastiate din masini speciale.

Tema :
1.Cititi lectia si spuneti ce ati inteles, cu cuvintele voastre.
2.Ce buruieni cunoasteti ? (dati exemple simple, gen Ghildush, Fanush, si toti altii)

Tot adevarul despre lenesi (1)



Mi-a fost lene sa scriu atita text - dati clic pe imagine si cititi Full Story !

Sapunul ingenios

Un inventator japonez a pus la punct un procedeu ingenios care permite sa se fixeze in adincimea unui sapun de fata obisnuit o serie de imagini succesive in culori. Introducind scene din povesti sau mici povesti de aventuri in sapunurile pentru copii, acestia le pot urmari pe masura ce se spala.

Scularea IX

Ineptiile capitalismului - cum se combate foamea in capitalism - Lectia 7

Nou ! Forgette inatura senzatiile neplacute ale foamei! Este ideal pentru oamenii activi de birou pusi pe performanta si pe cresterea productivitatii muncii si a veniturilor patronului! De ce sa mai iei pauza de masa ? Vrei sa cresti in ochii sefului ?
Vrei sa cistigi o ora de lucru neplatita oricum ? Forgette este solutia!
Forgette este la fel de simplu de folosit ca un deodorant normal! Se da in zonele cu foame si ...gata instant!

GOPO la EXPO



Inca de la inceput am simtit pasiunea canadienilor pentru arhitectura si tehnica.
Astfel, chiar cum am coborit din avion, am pasit, impreuna cu cei o suta de pasageri, pe un covor rulant care ne-a purtat fara sa facem nici un pas, peste 200 de metri, pina in holul mare al aeroportului. Cu asemenea minuni aveam sa ma intilnesc la tot pasul cind aveam sa vizitez Expo'67. Iata doar un exemplu : la intrare in expozitie am cumparat un bilet pe care controlorul m-a invitat sa-l arunc intr-o cutie. Foarte surpriins ca mi se ia biletul, am intrebat cum voi putea intra si iesi de cite ori vreau din expozitie, asa cum de altfel scria chiar pe bilet?
Mi s-a aplicat pe mina o stampila invizibila si cu aceasta stampila care putea fi vazuta numai de controlor daca o lumina cu o lumina speciala, puteam calatori liber prin expozitie. Chiar si acum cind scriu ma uit la mina pe locul unde-am fost stampilat si ma intreb daca stampila se mai vede sau s-a sters ?
Mai erau la Montreal tot felul de automate, pentru bere, cafea, sucuri racoritoare, tigari, bomboane, ciorapi, batiste, etc.Telefoanele nu aveau disc cu cifre asa cum le stim noi, ci aveau butoane; trenul nu mergea pe doua sine de fier, ca toate trenurile, mergea numai pe una si aceea aflata la inaltime, deasupra capetelor, si i se spunea monorai. Pe apa alerga un vaporas si toti il priveam surprinsi pentru ca nu lasa in urma valuri...Era un vapor care inainta pe-o perna de aer, fara sa atinga apa...

Aceleasi promisiuni imediat de dupa alegeri



Coman Luminita, clasa a III-a

"Sint pentru intiia oara presedinta de detasament. Nu stiu ce sa spun! Ba da! Stiu: veniti la noi peste doua-trei luni, si veti gasi un detasament unde nimeni nu se plictiseste! Vrem sa invatam cintece si jocuri frumoase, o sa facem si sezatori vesele, si serbari! Va astept!

Dogaru Mircea, clasa a VI-a (el da credentials pentru boboaca)

"O fi Luminita mica, dar si energica! O cunoastem noi, daca apuca sa promita un lucru, se tine de el! Dar o s-o mai ajutam si noi, mai ales eu, care am fost ales presedintele unitatii. Ce fac in clipa asta ? Vedeti si dumneavoastra, studiez harta, pentru a propune citeva trasee din cele mai frumoase pentru excursiile noastre."

Scularea VIII

(Ineptiile capitalismului - alimentara postcomunista - lectia 6) Dragi oameni sau mai animalelor, Infometarea sistematica avea valente iredutabile ; o demostreaza revarsarea de belsug din alimentarele erei post-aurite. Despre ce este vorba ? Veti afla in rindurile de mai jos. Carne macra...salam de Sibiu...roti de cascaval...pe "vremea copilariei noastre" erau doar niste cuvinte - prima data am vazut roata de cascaval si alte gadgeturi asemanatoare la un TIB intr-o vitrina, prin '88. Caracterul de intangibil al acestor delicatese era accentuat de peretele de sticla care se afla intre mine si roata care parca plutea in vid... Cu alte cuvinte, intangibilul, perfectiunea si salamul de Sibiu mergeau mina in mina. Astazi, in capitalism, suntem confruntati cu o denaturare a acestor inalte idealuri. Carnea macra a fost dezmostenita de aura mistica si imateriala care se contura tocmai prin absenta ei. Astazi, intr-o feroce separatie globala, aceste lucruri s-au vulgarizat...consumul feroce, salbatic, al unei mese, este urmat de pure cautari imateriale si filosofice, in gol. Acelora noi le spunem : "Nu exista spirit in stare pura fara carne...macra... Soimi in Vietnam '67 Bataie - 5 da, 5 nu NU "Mi se pare ca intotdeauna se mai poate gasi un strop de gindire ca sa amine o bataie." Ion Stanciu, VII, Sc gen 16 DA "Da, dar cu o comnditie de ordin, sa-i zicem, gramatical: aleg forma reflexiva si astfel a bate transformat in a te bate (pentru un tel generos) devine verbul omului de actiune pentru care am tot respectul." Dan Tufis, VII, Liceul 39 NU "Sa te mindresti cu faima de bataus al clasei, al blocului, al strazii...Sa faci totul ca sa ti-o pastrezi...nimic mai trist!" DA "Ezitarea de a sari in ajutorul cuiva, chiar daca acest ajutor presupune sa te bati, paorta oare alt nume decit lasitate ? Vreti parerea mea ? Ei bine, nu voi fi niciodata las!" Andrei Sterescu, VI, Liceul 21 NU "A bate pe cineva mai mic si mai slab ca tine...A accepta sa te bati cu cineva mai mic si mai slab...Dupa mine este ca si cum ti-ai pierde si ultima farima de demnitate." Victor Chirita, VII, Liceul 21 NU "Bataia incepe acolo unde se sfirseste chibzuinta. Fac totul pentru a nu inceta sa chibzuiesc." Scolar cu traditie .

Scularea VII

(Ineptiile capitalismului - Autoritatea Nationala pentru Tineret - lectia 5) Dragi sateni, Va mai aduceti aminte de bannerul altruist pe care Velo-city s-a chinuit luni de zile, cu tot cu pile la primarie, sa il puna linga Universitate ( Carol 26) ? ( uitati-l aici ! ) Ei bine, Autoritatea Nationala pentru Tineret a observat eforturile si a laudat sponsorii care au dat bani pentru printarea bannerului. Nu a fost uitat nici grupul care a creat ideea, care s-a chinuit sa gaseasca portite la Primarie, care a facut de fapt totul. Li s-a dat unuia dintre ei o diploma cu totul si cu totul speciala, pentru ajutorul dat sponsorului sa apara la televizor. Mariti diploma ca sa o vedeti in toata splendoarea ei. Avanpremiera aureolelor de foc - pauza Pina si eu m-am plictist de aceasta fragmentare a povestii, desi este fabuloasa citita integral. Promit ca intr-o luna voi face un PDF care sa se constituie intr-o lectura demna de concurat materialul pe care il aveti voi pe la WC. Deci va urma...sfirsitul. Bataie - 5 da, 5 nu In numarul urmator vom afla raspunsul la aceasta dilema de pionieri-de-pionieri. Asaltul cosmosului Asaltul cosmosului s-a nascut la sate...

Scularea VI

(Ineptiile capitalismului - lectia 4 - Iaurt si teatru) Dragi sateni care va credeti oraseni ai Bucurestiului, Traiti intr-un loc care pune iaurtul in fata teatrului. Drumul spre cultura este presarat de iaurt. Nu credeti ca o sampanie sau un coniac ar fi fost mai asortate ? Sau macar o brinza frantuzeasca... Chiar, voi ce vedeti in poza de mai sus ? Eu vad un sat de mirlani care dau 'iaurt' la ideea de intelectual. Avanpremiera aureolelor de foc - III -Am dori sa ne evocati citeva momente ale acestui nou si mare obiectiv al combinatului. Inginerul Sorescu rememoreaza, fara graba, clipe de mare intensitate traite aici, la cel mai voinic furnal din Romania. -A fost mai intii batalia pentru fundatie. Ne-au trebuit 28 de zile ca sa o cistigam. 28 de zile de turnari continui, in trei schimburi. S-a vegheat clipa de clipa. Cineva trebuia sa fie permanant la datorie. Asa cum va fi si la furnal, cind va incepe sa gilgie fierbinte, metalul. -Apoi ? -Apoi centrala suflanta, pe care am turnat-o in 7 luni fata de 36 cit se stabilise in proiect.. [...] Va urma... Ei vor fi inca tineri in anul 2050 -II- In anul 2050, ca locuitor al capitalei noastre, mi-ar place sa traiesc in orasul satelit Bucuresti II, un oras suspendat deasupra celui existent, unde aerul ozonat si sistemul de filtre care imblinzesc razele solare il transforma intr-un minunat loc de recreere... O stea care straluceste tot mai puternic Ilie Nastase, o mare revelatie, o tinara stea care straluceste tot mai puternic pe cerul tenisului de cimp.

Scularea V

(Ineptiile capitalismului - lectia 3) Dragi consateni, Exista fornetti cu cirnati. Va invit asadar sa fiti trendy si sa nu mai consumati cirnatul decit sub forma fornetelui cu cirnat. Taiat de catre perfectionisti in cirnats, forma taioasa de hexagon ii permite o infinitate de combinatii (adica echipartitii plane). Produsul este un parteneriat de succes intre inginerii romini cei mai adevarati de la tara, si o echipa de cercetatori straini in branduri durabile rominesti. Ei au reusit sa reinvie brandul "cirnat" care la oras se consuma numai sub forma unor carnuri burdushite in matze de porci. Rezultatul ? Descoperiti-l singuri, luati cite unul, lasati si la altii, sa vada si ei de ce avem ineptii in capitalism. Avanpremiera aureolelor de foc - II Aici, la furnal, ne aflam in pragul aureolelor de foc. Curind, curind - e vorba de zile - vor incepe probele tehnologice si, apoi, se vor elabora primele cantitati de fonta. Se lucreaza intens pentru a grabi clipa sarjelor fierbinti. Colosul de beton si metal isi cere, pretentios, drepturile sale. Discutam cu inginerul sef al santierului nr. 61, Alexandru Sorescu. (Inginerul are ochii obositi, e tras in toate partile de nenumaratele sale indatoriri). -Ne apropiem de sfirsit ... Inginerul mai cuprinde o data cu privirea furnalul: -Da. Sintem in avanpremiera. Sus, la vreo 60 de metri, cineva sudeaza. Un retus oarecare. Flama albastra si dureroasa a sudurii electrice seamana cu flacara unui artificiu urias, aprins intr-un brad fabulos, de An Nou. [...] Va urma... Ei vor fi inca tineri in anul 2050 -I- ...Intr-o dimineata insorita din primavara anului 2050, aflindu-ma pe bordul unei nave cosmice care ma va duce pe o planeta artificiala afiliata galaxiei de curind descoperite si purtind numele de "Galaxia Aurel Vlaicu", voi deschide "Venus-pres", celebrul cotidian, si voi citi ca pe planeta natala, Pamint, mai exact in tara socotita "perla Terrei", Romania, s-a convocat un congres extraordinar al automaticienilor. Nu mai astept nici o secunda si ma adresez pilotului navei : -Trebuie sa fac cale intoarsa; in tara este nevoie de mine... Rozetele Cutezatorii

Scularea IV

Ineptiile capitalismului - lectia 2 Dupa numai 3 numere, deja ma vedeam plin de glorie si de bani. Visam, insa Scularea avea sa fie un dus rece: patima banului si a gloriei peste noapte imi intunecase judecata de asa natura ca am uitat sa schimb protocolul de scriere pe server. Cu alte cuvinte, dragii mei consateni, degeaba ati incercat sa va adaugati adresa pentru newsletter, pentru ca nu mergea. Acum sint un om nou. Am renuntat la visurile plamadite de burghezia vicleana. Scularea mi-a facut bine, aratindu-mi crudul adevar. Desi este rusinoasa uneori, Scularea merge acum si este sanatoasa. Morala autorului ? Fara protocoale nu prea merge in aceasta orinduire... Ani de lumina Mai omule, vezi bine ca sintem fii unui popor harnic si talentat. Apleaca-ti urechea la inima tarii si asculta. Ea bate sanatos, bate puternic si cu mindrie pe oricine pentru izbinzile si aspiratiile parintilor si fratilor nostri. Priveste in jurul tau : combinate si fabrici noi, hidrocentrale si termocentrale puternice, lanuri bogate si scoli luminoase isi inalta fruntea semeata sub cerul liber al patriei. Zi de zi prind viata perspectivele luminoase pe care le-a deschis intregii tari PCR si pe care le-au continuat si dupa '89 cei mai buni fii ai poporului nostru. Zi de zi prind viata noi izbinzi asupra democratiei, hotariri ce vor face ca in urmatorii ani patria sa devina si mai frumoasa, si mai bogata, si mai puternica. Acestea sint sarcini de mare raspundere pe care, sub conducerea inteleapta a partidului, intregul popor le rezolva cu inteligenta si pasiune. Avanpremiera aureolelor de foc - I Ne aflam la o inaltime de peste 70 de metri. Cota furnalului de 1700 m.c. domina intregul Combinat Siderurgic de la Galati. Se vad clar hala albastra a laminorului, hala otelariei, fabricile de betoane, cimpul de aproape o mie de hectare rascolit pina la adinci straturi geologice. Batalia pentru otel galatean se remarca printr-o uluitoare concentrare de energii. Se lucreaza fara ragaz in subteran, la suprafata basculantele alearga pline cu betoane pe arterele aglomerate spre punctele vitale, de lucru, iar in vazduh macaragii tin tovarasie acestui zumzet continuu, de santier solicitat si suprasolicitat. Astfel se naste aici, pe umerii puternici ai platoului dintre baltile Catusa si Malina, cea de a treia - si cea mai puternica - cetate de otel a Romaniei[...] Va urma... ( cred ca vreo 5-6 numere, nu stiu exact Haz (R. Ghelmeci, Bucuresti) Mi te plingi ca n-ai haz si ma intrebi cum sa-l obtii. Nu stiu daca esti inalt sau scund,cirn sau cu nasul mare, dar daca m-ai intreba ce trebuie sa faci ca sa te transformi in vice-versa n-as sti ce sa-ti raspund, cum nu stiu ce ar trbui sa faci ca sa devii "hazos". Mi-ai marturisit ca joci bine sah. Poate el ti-ar da prilejul sa-ti satisfaci dorinta...Ce-ar fi, de pilda, sa le povestesti colegilor ca ai jucat o partida cu Florin Gheorghiu si...l-ai invins?! Scurta poveste a unei mineci anonime N-as putea spune ca sint un om din cale-afara de curios. Dimpotriva. Si totusi... Intr-o zi, mai alaltaieri, aflindu-ma in fata scolii (numarul nu mi-l mai amintesc), la ora cind elevii pleaca acasa, privirea mi s-a oprit asupra unei miini (precizez : mina dreapta), care se indeletnicea cu o operatie curioasa: smulgerea emblemei scolii de pe mineca stinga. De ce ? La ce a fost necesara o asemenea operatie ? Mister! Ne-am intrebat : oare pentru a intra, sa zicem, intr-o librarie ca sa cumpere o carte, ii era necesar posesorului minecii cu pricina sa smulga emblema scolii ? Sau pentru a intra la un fim nerecomandat de scoala ? Sau poate pentru a calatori cu tramvaiul platind biletul ? Greu de crezut! Atunci...de ce? Cititori, salvati-l pe autor! Daca stiti, spuneti-i voi! Va asteapta pe strada. Nu-l faceti sa astepte mult. Nu-i imbracat decit cu un pardesiu subtire. Si vine iarna...

Scularea III

Ineptiile capitalismului - lectia 1 Dragi consãteni, împreunã cu grupul "Orasul bicicletelor", ne-am eliberat imaginatia si ne-am închipuit cum ar fi arãtat comuna noastrã astãzi dacã nu ar fi fost devoratã de capitalism. Stafeta Zi însoritã de toamnã. In frumoasa camerã a pionierilor de la Scoala nr 175 din Bucuresti are loc o ceremonie deosebitã. Fatãîn fatã stau douã generatii de pionieri : cei care au pãsit în clasa a VIII-a si ...cei mici. Pionierii unui detasament care se bucurã de respectul si aprecierea întregii unitãti au hotãrît sã predea stafeta, buna lor traditie de elevi disciplinati, de pionieri harnici, celor din clasa a IV-a A, al cãror detasament este recunoscut la rîndul lui ca fruntas. -Acesta este drapelul detasamentului nostru. Sã-l purtati cu cinste. Iatã si albumul în care am înscris cele mai frumoase clipe ale vietii noastre pionieresti. Rãsfoiti-l. Veti gãsi oglindite în paginile lui evenimente pe care nu le vom uita niciodatã: excursiile noastre, focurile de tabãrã, adunãrile, tot ce am facut bun si folositor. -Noi, cei mici, v-am adus flori si daruri lucrate de mîinile noastre. Preluãm drapelul vostru, albumul cu amintiri si traditia detasamentului vostru. Dorim sã vã semãnãm si peste ani sa predãm altora traditia voastrãîmbogãtitã cu tot ceea ce vom înfãptui mai de pret. -Ramineti cu bine, ani dragi, ani ai pionieriei! Noi, cei mari, pãsim cãtre o nouã treaptã. Cu totii nãzuim sã purtãm carnetul rosu de utecist... Tenisi cu viatã scurtã "Dacã mai tinea citeva zile, împlineau trei sãptãmîni. Dar de ce s-or fi dezlipit asa de repede ?...Cã doar nu i-am încãltat decit la orele de educatie fizica si la vreo daua-trei "miute" în curtea scolii?..." (Ursan Dumitru, elev in clasa a VIII-a A, Scoala generala nr 82 din Bucuresti, se uitã amãrît si nedumerit la tenisii din picioare). Cazul lui Dumitru nefiind singurul (din nefericire), hotãrîm sa dezlegãm taina vietii foarte scurte pe care o au tenisii din productia internã. Tovarasul CONSTANTIN CODLESCU, director în Ministerul industriei usoare, ne-a informat cã tenisii romînesti care apar pe piata sint produsi în proportie de 2/3 la Combinatul chimic Jilava, iar restul la Uzinele chimice romane. Cei de la Jilava sint rezistenti dar costã cu 2-3 lei mai mult decit cei produsi la Uzinele chimice romîne care (e adevarat) sint mai slabi si se dezlipesc foarte usor. De ce sint fabricati totusi? Simplu: comertul îi solicitã fiind mai ieftini. Iatã un "rationament comercial" pe care, oricîta bunãvointã am avea, nu-l putem întelege si nici accepta. Cantonul 462 Fata mergea pe linga linia ferata, în drum spre statia Turdas. Pãsea domol, numarînd traversele in gind. Deodatã...s-a oprit in loc ingrijoratã: o sinã ruptã! Si tocmai venea un marfar dinspre Orastie. S-a întors in fugã la tatal ei, la canton. A dat alarma. Trenul a fost oprit la timp. Mica bãnãteancã are 14 ani. O cheamã Selejean Maria. Trandafirul [...] Departe, în fata transeelor noastre, învãluiti într-o ceatã liliachie se profilau muntii Mezesului, iar mai încoace, in vale, printre ulmi si frasini se pitula satul Feiurdeni. In dreapta, la compania a II-a sosise masa. Stiam asta dupã mirosul întepãtor de leustean, care plutea peste transee. La noi, la a III-a, chiar pe marginea transeei, înflorise un trandafir sãlbatic. Inflorise asa, peste noapte. Inflorise a doua oarã. In aer pluteau funigei, era liniste, iar noi fumam, spuneam glume, rîdeam. Dar stiam cu totii cã aceastã liniste nu va dura mult...[...] Fetita care mergea pe stradã

Scularea II

Începutul anului scolar Începutul anului scolar ne aflã îmbarcati, mii si mii de elevi timonieri, mii si mii de purtãtori ai cravatelor rosii, pe tinere si cutezãtoare corãbii ale patriei noastre socialiste - scolile. [...] Ridicate sub aceste falduri, cu emotie, dar mai ale cu setea de a sãvîrsi fapte deosebite, fruntile noastre tinere sînt înnobilate de raza biruintelor strãmosesti, de întreaga mostenire pe care - în fapte de istorie, în uzine si pe santiere, pe ogoare si în scoli - ne-au fãurit-o înaintasii nostri si o îmbogãtesc astãzi pãrintii si fratii nostri. [...] În deplinã frãtie cu copii apartinînd nationalitãtilor conlocuitoare, uniti cu totii în marea familie a scumpei noastre patrii, Republica Socialista Romania, vom munci si vom învãta astfel încît niciodatã sã nu avem de ce pleca ochii în fata profesorilor, a pãrintilor nostri, a tuturor celor ce vãd în noi mlãditele viitorului. Anii nostri de scoalã, vacantele însorite se succed tot mai rodnic, tot mai pasionant, pregãtindu-ne pentru viatã, pentru a fi cît mai folositori patriei. Inima noastrã bate în acelasi tact cu idealurile copiilor intregii lumi. [...] Ascultati...Clinchetul vesel al clopotelului vesteste încã odatã începutul anului scolar. În acelasi ritm cu el, inimile nostre tinere si cutezãtoare vibreazã de setea si dorinta învãtãturii, de dragostea fierbinte pentru patrie si partid care ne-au deschis larg în fatã magistralele viitorului. Un personaj ca-n basme Pe Gheorghe Tãtãrus l-am gãsit în cabina masivului sãu excavator care, dintr-o datã, ia în cupã...o jumãtate de tonã de pãmînt. "- Am colindat toate santierele tãrii - la Cluj, Bacãu, Piatra Neamt, Iasi, Constanta, am lucrat la Paroseni si...pe unde n-am lucrat ?! Si nu numai pe excavator, ci si pe macara, pe buldozer, pe screper. Cînd stii sã mînuiesti mai multe masini, e ca si cum ai ava mai multe mîini. Mã gîndesc cîteodatã: cît pãmînt am mutat din loc ! Parc-as fi...Sfarmã Piatrã din basm ; fiindcã - socotiti si dumneavoastrã - eu, doar într-o zi, scot vreo 800 de cupe de pãmint ; asta înseamnã multe mii de kilograme într-o zi. Dar în peste zece ani, de cînd am aceastã meserie ?! E ceva sã muti muntii din loc, nu ? Spirit de initiativã În gospodãria unui sãtean din Balotesti-Panciu izbucnise un incendiu. În astfel de cazuri, se gãsesc însã imediat oameni cu spirit de initiativã. Printre ei - ne scrie presedinta de unitate Guritoiu Mariana - s-au numãrat si cei cinci bãieti pe care-i vedeti în fotografie. Cinci pionieri - cinci cutezãtori : Dobrea Constantin, Drîmbã Maricel, Lazãr Gheorghe, Tîru Neculai si Negulescu Ion. Alãturi de sãteni, ei au lucrat inteligent si rapid, stingînd incendiul înainte de a lua proportii. Rãzbunarea pastei De ce vreti sã cintati la chitarã ? Silivu: "Sînt mic de staturã. Cel mai scund din clasã. Am fost poreclit - si nu-mi face deloc plãcere - "piticu". Cîntînd la chitarã, adicã la instrumentul dupã care toti se dau in vînt, as scãpa cu sigurantã de poreclã. Sã nu vi se parã ciudat, dar chitara ar fi în stare de minunea asta: sã mã înalte! Printre bãietii din cartierul nostru, ea a fãcut minuni si mai mari. Unul, desi e un fotbalist oarecare, este mereu acceptat în echipa de pitici a cartierului pentru ca are chitarã. Altul, pentru cã stie sã cînte la chitarã, si-a fãcut o frumoasã colectie de timbre, fãrã sã-l coste un ban. Toti i-au dãruit cîte o marcã sau cîte o serie întreagã." Mircea: "Iubesc muzica usoarã. Mi-am facut rost de fotografia "Sincronilor", abia astept sã apara poza celor din formatia timisoreanã "Phoenix", pe un perete întreg din camera mea am niste tãieturi din reviste înfãtisîndu-i pe Adamo, Paul Adriano Celentano, Johnny Hoilday. Chitarele lor îmi fac cu ochiul. Chitarele si, bineînteles, gloria..." D.S. : (îi dau numai intialele pentru cã, mãrturisesc, rãspunsul lui mi s-a pãrut prea putin sincer si cum cred cã asa o sa parã si cititorilor nu doresc sã contribui la dezaprobarea pe care si-o va atrage, rîndurile de fatã avînd cu totul alt scop). "Nu urmãresc nici un fel de glorie dorind sã cînt la chitarã. Trebuie sã fim modesti. Dacã as cînta pe scenã, cred cã nu mi-ar face plãcere nici aplauzele, nici "bis"-urile. Alti bãieti - seriosi si inteligenti ( unul, de pildã este Stelian Moraru) : Stelian "Stau si mã întreb dacã dorinta de a cînta la chitarã este nãscutã doar de faptul cã acest instrument este "capul de afis" printre cele la modã. Stau si mã întreb dacã nu cumva chitara, cu posibilitatea ei ultra-rapidã de a te face cunoscut, admirat (bineînteles, dacã ai talent muzical) ne apare nouã ca un drum mai simplu, mai comod, cerînd eforturi mai mici pentru gãsirea unui drum în viatã. Dacã e asa, dacã cumva de asta vreau sã cînt la chitarã, poate as încerca sã-mi scot dorinta din cap. N-am de gind sã trec prin viatã ca gîsca prin apã. Nu caut un loc cãldut. Mie îmi place mult sã cînt la chitarã, dar numai ca un mod placut (si, de ce sã nu spun?, aducãtor de simtiri nenumãrate) de a-mi petrece timpul liber, dupã practicarea unei meserii care sã-mi dea mai mult decit aplauze : sã-mi dea convingerea cã mã fac util acolo unde se dau bãtãlii grele, cã e nevoie de mine printre constructori de primã mînã. Sã nu se supere cîntãretii profesionisti la chitarã, nu vreau sã diminuiez cu nimic meseria lor, vreau numai sã spun cã pe mine mã atrag si altele si este firesc ca pe acestea sã le laud în primul rînd." Al doilea bãiat serios si inteligent este Dan Nãsturel, clasa a VII-a Dan : "Sint la vîrsta cind pot sã fac o distinctie între o modã si ceva peren, între o pasiune de o clipã si una de o viatã. Fãrã îndoialã cã mi-ar placea sã cînt la chitarã. Mai mult: m-ar bucura dacã ar iesi din mine un maestru al acestui instrument, ca Beatles. Dar mi-e teamã ca nu cumva gîndul acesta sã mã stãpîneasca prea putin timp si de aceea nu investesc în el visuri, nãdejdi. Cu chimia, în ce mã priveste, este altceva. Stiu, simt cã o s-o iubesc cît voi trãi. " În loc de concluzii ...o invitatie. Vreau sã nu închei ancheta mea si vã invit pe voi, toti cititorii Cutezãtorilor on-line, sã rãspundeti, fireste dacã aveti o asemenea dorintã: de ce vreti sa cîntati la chitarã ?

Scularea I

Cãtre cititori În mijlocul vostru, dragi consãteni, soseste astãzi un prieten nou: revista Scularea. Aici vã va întîmpina freamãtul acestor zile istorice, cînd poporul nostru, condus cu întelepciune din umbrã de Partidul Comunist Romîn, fãureste o tarã tot mai frumoasã si mai bogatã, stãpînã pe destinele sale. Ca într-o oglindã însufletitã, coloana revistei va gãzdui în permanentã noutãti despre chipuri si momente din prezentul glorios al poporului nostru, mãretele sale înfãptuiri contemporane, triumfurile sale asupra bunului simt; veti privi în fatã viitorul luminos pentru care, neînvãtînd cu ardoare, neavînd o tinutã si o comportare demnã, în scoalã si în societate, vã pregãtiti voi însivã. Vã fãgãduim cã, sãptãminã de sãptãmina, întilnirile voastre cu paginile “Scularilor” vor fi tot mai bogate în învãtãminte. Din viaţa dacilor Demult, cu cîteva mii de ani înaintea noastrã, trãia prin locurile acestea un neam de oameni viteji, mindri si netemãtori de moarte : erau dacii, strãmosii nostri. Stãpîni pe un pãmînt frumos, bogat si darnic, anume pãrca fãcut pentru un asemenea popor, dacii au ajuns, în mai putin de un veac, sã-nchege o tarã puternicã : Dacia . Cind un împãrat mare din vremea aceea a intrebat un trimis al dacilor dacã se teme de el, acesta a rãspuns : -Dacii nu se tem decît de cer, sã nu cadã pe ei. Asa era poporul care-a stãpînit mai de mult locurile acestea. Mărioara cea grijulie Pioniera din fotografie este Folea Maria din comuna Gorunesti, regiunea Oltenia. De ce publicãm aceastã fotografie? Pentru cã ne-a trimis-o Chirita Gheorghita, care e presedinta unitãtii si stie ea ce face! Dar prin ce s-a remarcat Marioara, ca sã merite laudele colegilor? Prin atentie si prezentã de spirit. Intr-o zi, a gãsit pe sosea mai multe hîrtii risipite. N-a trecut nepãsãtoare. Le-a cercetat si, desi e numai clasa a V-a, si-a dar seama cã sînt niste documente importante: fisele cu zile-muncã ale unei brigãzi din cooperativa lor agricolã de productie, pierdute din neglijenta cuiva. Marioara le-a adunat grijulie si - bucuria contabililor - s-a prezentat imediat cu ele la sediul cooperativei. Era, în acele fise, oglinda muncii a 150 de sãteni! Adunare fantasticã Nicusor a gãsit o foaie pe care era notatã urmãtoarea adunare: S E N D + M O R E __________ M O N E I La început n-a situt ce sã creadã si era s-o arunce, crezînd cã e vorba de o glumã. Studiind-o mai cu atentie, si-a dat seama cã e vorba de un fel de aritmogrif inversat, în care cifrele au fost înlocuite cu litere. Doresc sã corespondeze Calinescu Eveline, clasa a VI-a, Scoala generala nr.10, Pitesti - muzica, literatura, cinema. Chismarie Stelian, com. Maderat, Arad, reg. Banat - diverse. Potera Elena, Str. Eremia Grigorescu, Bloc C-2, Scara B, ap. 22, Moinesti, reg. Bacau - fotografii de actori. Ciobanu Ion Dorel, cim. Ungheni, Bals, reg. Oltenia - filatelie. Dumitru Costica, com. Mihasesti, sat Toflea, Tecuci, reg. Galati - vederi.